Marti, 13 decembrie, echipa de implant cohlear a Clincii Urechii a efectuat cu succes o noua interventie chirurgicala la Spitalul de copii Grigore Alexandrescu din Bucuresti. De data aceasta este vorba de un copil in varsta de 5 ani, pe care dr. Adrian Tudor l-a diagnosticat cu hipoacuzie neurosenzoriala severa bilaterala in urma cu 1 an. Copilul a fost initial protezat auditiv, insa recuperarea auditiva modesta a determinat optiunea pentru efectuarea operatiei de implant cohlear. S-a utilizat un implant cu electrod perimodiolar, conceput pentru a realiza un transfer cat mai eficient al stimulului electric de la electrodul implantat la terminatiile restante ale nervului auditiv.

Deşi în mod normal acest tip de operaţie se face la vârste mult mai fragede, între 1 an şi 3 ani, beneficiarului acestei operatii i s-a oferit sansa redobandirii unui auz normal prin efortul financiar conjugat al familiei, Clinicii Urechii, firmei Cochlear si Spitalului de copii Grigore Alexandrescu, unde a avut loc interventia. Costurile unei astfel de operaţii sunt de peste 20.000 de euro, iar programul naţional de implant cohlear acoperă un numar redus de copii care ar putea beneficia de aceasta minunata tehnologie de restabilire a auzului, eficienta chiar si in surzenia totala bilaterala.

Copilul operat ieri va merge acasă după 7 zile, iar după încă 40-50 de zile va reveni pentru activarea implantului. Este un proces lung şi dificil pentru ca acest copil să devină normal. Nu se vindecă de azi pe mâine. Trebuie să capete deprinderi şi durează, a declarăt prof. dr. Dan Enescu, managerul Spitalului „Grigore Alexandrescu” in cadrul unei conferinte de presa organizate cu acest prilej.

Dr. Adrian Tudor, şeful compartimentului de audiologie al spitalului, a subliniat in cadrul aceleiasi conferinte de presa că implantul este un tip special de proteză auditivă utilizat pentru copiii şi adulţii cu hipoacuzie bilaterală severă, profundă, adică pentru acei pacienţi care nu se descurcă în conversaţii nici cu ajutorul celor mai puternice proteze auditive. ”Implantul cohlear spre deosebite de protezele auditive tradiţionale duce informaţiile sonore direct la nervul auditiv prin curenţi electrici slabi, fără a străbate calea convenţională formată din urechea externă, medie şi internă“, a detaliat medicul. El a subliniat că beneficiile unui astfel de implant cohlear sunt enorme pentru că duce pragul auditiv spre valori normale, îmbunătăţeşte perceperea vorbirii, favorizează dezvoltarea şi producerea vorbirii şi îmbunătăţeşte labiolectura (mişcarea buzelor) în cazul copiilor implantaţi la vârste mai mari. Dr. Adrian Tudor a spus că micuţul pacient care a suferit intervenţia are aproape 6 ani şi a fost diagnosticat în urmă cu un an, când s-a încercat o protezare auditivă, însă fără succes. Potrivit medicului, copilul are o soră mai mare cu un grad mai redus de hipoacuzie, care a răspuns mai bine la protezare.

“El va merge după şapte zile acasă, iar aici va reveni dupa 30-40 de zile pentru activarea implantului“, a subliniat dr. Tudor, reliefând că acest lucru nu este foarte uşor de făcut, ci se face pas cu pas pe o perioadă de şase ani pentru a putea fi reintegrat. Dr. Adrian Tudor a făcut referire la faptul că în România ar trebui să se facă screeningul generalizat al surditatii pentru a vedea care este dimensiunea acestei afecţiuni, iar orice copil care se naşte ar trebui să fie testat la 48 de ore de la naştere. În Europa acest lucru se face numai pentru copiii care au factor de risc, iar in Romania un screening pentru toţi copiii se face numai în maternităţile private.

„În România, implantul cohlear a demarat greu. Ar trebui să avem peste 100 de implanturi pe an. Reuşim cu greu 35-40. Restul copiilor pentru care nu mai rămân fonduri sunt condamnaţi la surzenie. Odată efectuat, acest implant redă copilului o viaţă normală. Trebuie să facem eforturi să le oferim acestor copii şansa la viaţă şi dezvoltare normală“, a declarat dr. Lucian David, cofochirurg, şeful secţiei ORL de la Spitalul Militar Central. Programul de implant cohlear nu acoperă nevoile, a mai spus medicul, şi din păcate decizia pentru cei care pot beneficia de un implant revine medicilor, ceea ce este incorect. Lipsa fondurilor îi pune pe medicii specialişti într-o postură dureroasă, să aleagă cine beneficiază şi cine nu, a adăugat dr. Lucian David. El a mai spus că în cel mai bun an când au fost suficienţi bani s-au realizat 75 de implanturi la o nevoie de 100-250 de cazuri noi de surzenie congenitala anual.

Echipa care a efectuat acest implant a fost alcatuita din:

• Dr. Lucian David, cofochirurg, şeful secţiei ORL de la Spitalul de Urgenţă Militar Central din Bucuresti,
• Dr. Adrian Tudor, şeful compartimentului de audiologie la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii “Grigore Alexandrescu”, managerul de caz al copilului
• Dr. Janez Rebol, cofochirurg la Spitalul Universitar Maribor din Slovenia
• Dr. Florin Rusu, medic primar anestezist, şeful secţiei ATI la Spitalul de copii “Grigore Alexandrescu”,
• dr. Dan Masariu, medic specialist ORL la Clinica Urechii din Bucureşti,
• Dr. Mazilu Roxana, medic specialist ORL la Clinica Urechii din Bucuresti
• As. Gabriela Stoica, asistentă şefă, logopedă la Spitalul de copii “Grigore Alexandrescu” şi
• Dr. Iorgulescu Adelaida, cofochirurg la Spitalul de copii “Grigore Alexandrescu”.