[kaltura-widget wid=”4fuxbda980″ width=”410″ height=”364″ style=”margin-top: 10px; margin-bottom: 10px;” addpermission=”3″ editpermission=”3″ /]
Modificarile anatomice ale valului palatin (care atarna in faringe ca o cortina) si ale luetei (omuletului) constand in ingrosarea si alungirea acestora reprezinta cea mai comuna cauza a sforaitului. Atunci cand este corect indicata, uvulo-piliero-palatoplastia prin radiofrecventa reprezinta cea mai facila cale de a readuce pacientului confortul unui somn linistit.
Interventia, efectuata ambulator, fara internare, consta in aplicarea pe valul palatin (de care atarna omuletul) a unui curent electric special proiectat pentru a produce o incalzire a tesuturilor din grosimea acestuia. Incalzirea are ca efect o denaturare a proteinelor tisulare, urmata de inducerea unui proces de scleroza progresiva a valului palatin, concretizat in final in retractia si scurtarea acestuia.
Sforaitul
In timpul noptii, cand pacientul doarme cu fata in sus, valul palatin alungit „cade” in faringe, impiedicand libera circulatie a aerului inspirat). Urmarea acestui fenomen este punerea in vibratie a valului palatin (cu zgomotul binecunoscut), dar si oxigenarea insuficienta a sangelui in plamani, ajungand uneori pana la sindromul de apnee in somn (pacientul se trezeste brusc din somn cu senzatia de sufocare iminenta). Scurtarea valului palatin obtinuta prin terapia cu radiofrecventa reduce mult aceste fenomene prin indepartarea obstacolului faringian nocturn.
Cum se desfasoara procedura?
Dupa o usoara preanestezie, pacientul este asezat pe scaun si este supus anesteziei locale cu xilina. Tehnica operatorie este extrem de simpla si consta in inteparea valului palatin in cateva puncte precise cu o pensa foarte ascutita prin care este aplicat apoi curentul de radiofrecventa (timp de 10-20sec).
Aparatul de ultima generatie pe care il utilizam la Clinica Urechii. permite dozarea precisa a duratei de aplicare a curentului de radiofrecventa cu ajutorul uni circuit de feed-back rezistiv. Practic, aparatul masoara in permanenta rezistenta electrica a tesuturilor din vecinatatea zonei de aplicare, care se modifica pe masura deshidratarii lor. In momentul atingerii rezistentei optime pentru scleroza (care variaza de la un pacient la altul), aparatul se decupleaza automat, evitand astfel atat dozarea insuficienta cat si supradozarea (necroza, formarea de cruste).
Aplicarea este practic nedureroasa si lipsita de efecte adverse. Dupa procedura, pacientul nu poate sa inghita si sa manance timp de 2-4 ore. Poate parasi clinica la 10-15 min dupa incheierea procedurii.
Care este eficienta?
La cateva ore dupa interventie, valul palatin si lueta se edematiaza (se umfla) usor, si apare o usoara senzatie de odinofagie (senzatie dureroasa la inghitit). Acestea dureaza cateva zile, dupa care lucrurile revin la normal. Dupa circa 3 saptamani, un nou consult ORL permite evaluarea scurtarii valului palatin si eventuala repetare a procedurii.
Cel mai adesea sunt necesare 3 astfel de sedinte succesive pentru o ameliorare evidenta a sforaitului. Cele mai bune rezultate se obtin atunci cand si filiera respiratorie inalta este permeabilizata (sclerozare cornete nazale, rezectia deviatiei de sept sau a polipilor nazali, etc.), astfel incat aerul poate circula liber in intreg arborele respirator.
Precautii
Procedura trebuie amanata daca pacientul este racit sau sufera de infectii ale orofaringelui.
In perioada de dupa interventie trebuie evitate bauturile reci sau fierbinti, condimentele iritante, alcoolul, bauturile carbogazoase, alimentele acide (muraturi), etc si se folosesc solutii usor antiseptice pentru clatirea gurii (apa de gura, citrolin, hexoral, etc).